sâmbătă, 11 octombrie 2008

Expozitie cu vanzare


De data aceasta ies un pic din tipar, in ceea ce priveste stilul in care am scris pana acum posturile, si am sa rezerv acest spatiu unei serii de poze "de arhiva". Ca sa elucidez misterul, va spun ca, pe vremea cand eram la facultate (a long time ago), la una din sesiunile de conferinte pe teme psihologice la care am participat ca si speaker, am abordat o tema care se referea si la una din pasiunile mele, "margelitul". Cum am ajuns sa vorbesc despre asa ceva la o astfel de intalnire? Simplu, pentru ca are legatura cu trichotillomania.

Poftim? Probabil ca asta este intrebarea care s-a conturat acum in mintea vostra, nu? Hahahaha. Nu va tin in suspans, asa ca va explic de pe acum totul.

Trichotillomania este o conditie psihologica care determina un comportament compulsiv manifestat prin smulgerea sau rasucirea inconstienta a parului de pe cap sau fata pana cand acesta, deteriorat fiind, cade. In urma studiilor efectuate, psihologii au ajuns la concluzia ca persoanele care sufera de trichotillomania se pot trata cu succes folosind o imbinare intre o serie de metode de psihoterapie (psihoterapii scurte), terapii comportamentale si, in cele mai grave situatii se poate apela si la antidepresive sau hipnoterapie. Dar gata cu lectia de psihologie! Sa revenim la "ce ne doare pe noi". La aceasta conferinta sustinuta in mediul universitar, am avut o sesiune in care aratam beneficiile pe care terapia prin arta (respectiv lucru manual) le aduce in ameliorarea sau chiar tratarea trichotillomaniei. "Studiu de caz" a fost chiar buna mea prietena Raluca care, la vremea respectiva se confrunta cu problema mai sus amintita. Aplicand terapia prin arta cu ea, am constatat ca, pe langa faptul ca-i face o deosebita placere sa lucreze (ceea ce eu ii aratam sa faca) si ca-i ies din maini obiecte extrem de frumoase, faptul ca are loc treptat ameliorarea, in prima faza, si intr-un an de zile chiar de vindecare completa. Asa ca am imbinat utilul cu placutul si am organizat si o expozitie (cu vanzare) in care etalam bijuteriile realizate de noi. Ne-am bucurat de foarte mult succes. Sa va spun ca am plecat acasa cu mai putin de jumatate din exponate si cu o lista impresionanta de comenzi? Ei bine da, va zic asta! :D


Mai jos aveti cateva poze de la eveniment.

9 comentarii:

genius spunea...

Ce fain! Si ce amintiri frumoase trebuie sa ai de atunci!
Nu stiam ca se numeste Trichotillomania, dar nu pot sa nu remarc cat e de sugestiv! Pe sistemul: nu-ti mai smulge parul din cap, tricoteaza-ti un pulover! Hai cu tricotatul ca tricotatul, cu crosetatul ca crosetatul, dar cu margelitul... aici e buba ca nu prea mai tzine "urechea", trebuie niste cursuri, niste profesori dispusi sa te invetze, sau un blog cu pasii pe care trebuie sa ii parcurgi ca sa iti faci singura colierele sau cerceii doriti!

vergi spunea...

nu am auzit in viata mea de acea trichotillomania, sper ca am scris bine, asta era un cuvint numai bun pt. vremea in care copii fiind ne jucam de-a spinzuratoarea. Tema insa e foarte importanta si din pacate boala sau cum se numeste exista si nu cred, ca e bagata chiar in seama, la cum ar trebui. Expozitia ta si ideea minunate! sint convinsa, ca ai plecat cu un geamantan de comenzi, eu am citeva capodopere le pot numi , facute de tine, am oriunde merg un succes nebun cu ele! dintre ele sint doua piese absolut dragi mie, un fel de colier de domnita in negru si unul in alb!

Katja - stapana de Athos spunea...

@ Genius - Asa e! Amintirile de atunci (de parca a trecut o vesnicie!) imi sunt tare dragi si "actuale". Cat despre "margelit" nu pot spune decat faptul ca am creat acest blog si din dorinta de a ajuta la ceva! :D

@ Vergi - Corect! Si nu numai ca nu se face ceva, dar si "pacientii" constientizeaza prea tarziu (sau nu o fac deloc) faptul au cu adevarat o problema psihologica si, ca atare, nu o abordeaza din aceasta perspectiva.

Ma bucur mult ca-ti plac colierele si mai ales ca faci si furori cu ele. Ti le-am dat cu mare drag si iti doresc sa le porti sanatoasa si iubita, ca o domnita!

luminitza. spunea...

foarte frumos eveniment!asteptam de multicel sa iesi din tiparele -croitorie-bucatarie pe blog!si nu uteai iesi decat in domeniul profesional!felicitari!in plus metoda propusa ca "tratament" e salutara!

Katja - stapana de Athos spunea...

@ Lumi - Multumesc mult de tot Lumi. Stii foarte bine cum e la un vernisaj si ce emotii placute ai cand vezi ca cei prezenti apreciaza munca ta. Nu mai zic de conferinta, unde am facut o impresie foarte buna, profesorii discutand cu mine pe aceasta tema si in pauze. Am sa incerc sa mai vin cu astfel de interventii atipice. Insa nu insist pe partea mea profesionala pentru ca risc sa fiu prea "atipica". :D

viorica spunea...

Mi-a placut articolul de azi si te admir pentru rabdarea pe care o ai sa migaleti margelutele din care ies podoabe deosebit de frumoase.
M-am distrat cititnd cum te-ai exprimat:"...pe vremea cand eram la facultate(a long time ago)".Ei,nici chiar atat de mult timp n-a trecut!

Katja - stapana de Athos spunea...

@ Viorica - Hahahaha, chiar asa! Hahahaha!

Anonim spunea...

salut...eu sufar de trichotillomanie de 15 ani de acum:(...si cred ca in ultimul an numai despre tricho am vb la congrese, fiind la medicina...ce a mai facut prietena ta sa se vindece? teoretic nu are niciun trat. ...asta dak e datorata deficitului de serotonina ...dak e doar un tic, atunci se poate vindeca f ushor, la fel ca rosul unghiilor...dar dak nu e tic...treatment is useless...si da, in romania aproape ca nu se stie nimic despre tricho...si cand ma gandesc ca in america astia au shi centre ptr aceast sindrom obesivo compulsiv...anyway, best regards:)

Katja - stapana de Athos spunea...

@ Anonim - Prietena mea a scapat. La ea era mai mult un tic, insa prin "ocuparea mainilor" a uita sa-si mai rupa firele de par. Aproape ca era cheala, iar sparncenele erau "pensate" pana la jumatate.

Ai dreptate, la noi abia s-a auzit de aceasta problema, in timp ce in alte tari exista centre specializate pentru ea. Mai avem mult pana sa ajungem si noi macar la un nivel normal de abordare a problemelor de genul acesta. Multa bafta si sper sa ameliorezi cat mai mult din ea!