luni, 29 decembrie 2008

Manusi vesele si colorate

Gata! A sosit, cel putin aici, la noi, sezonul rece (ca iarna cica e de cateva luni) cand mainile noastre simt nevoia protectiei unor manusi. Si cum se gasesc peste tot manusi simple si colorate, m-am gandit ca pe unele dintre le sa le personalizez si in functie de restul vestimentatiei. Iata ce idei/propuneri am! 

Ingrediente:
- manusi;
- panglica normala si elastica;
- ac gros cu ureche lata;
- strasuri mici si mari (am gasit un nasture sub forma de stras);
- margelute;
- chef si inspiratie.


Un model simplu. Se ia panglica, se trece prin urechea acului si, la baza manusii, se insaileaza. Apoi se prinde intr-o frumoasa fundita sic. In 5 minute-i gata noua pereche de manusi!

Un alt model, mai princial... Se ia o bucata de panglica elastica (dimensiunea unui deget acoperit cu manusa) si se coase sub forma unui inel, intr-un cerc. La imbinarea celor doua capete se prinde si strasul cel mare/nasturele. Apoi se pune peste manusa. Desigur, se poate coase strasul direct pe manusa, nnumai ca sistemul acesta cu inel iti permite sa folosesti manusa si simpla. Plus ca poti pune inelul si pe alta manusa. 


Unu' pe fata, doua pe dos... Sau orice alt model, in cruciulite, liniute... orice iti place tie, poate fi cusut pe manusa ta.

Unghii colorate... Se manusa si i se taie degetele (cam o "falanga"). Apoi se surfileaza ficare deget in parte. Nu-i asa ca-i mai usor sa cumperi o pereche de manusi fara degete? Mdaaaa! Apoi, introduci pe dedesupt o alta pereche de manusi. Dublu avantaj: iti e mai cald si poti schimba culorile!

Joaca cu paietele, parafrazand un celebru roman... Numai ca de data asta, folosim paiete, nu margele de sticla si le coasem cat mai jucaus posibil.

Precum bulgarii de zpada, putem face si noi niste ciucurasi pe care sa-i prindem de manusa!

Hehehehe, ca sa-ti faci manusile acestea, rezerva-ti in pogram intre 5 si 40 de minute (in functie de model si complexitate)!

marți, 23 decembrie 2008

Clatite cu aroma de Craciun

Zile acestea, Sebi mi-a spus ca ii este tare pofta de niste clatite. Asa ca mi-am facut loc in program, printre sedintele de curatenie generala, si am preparat clatitele mult dorite de el. Numai ca, fiind in pragul Sarbatorilor si pentru ca mie Craciunul imi "miroase" a portocala si scortisoara (asta mi se trage de pe vremea comunistilor cand portocale mancam numai de Craciun), m-am decis, pe moment, sa inventez un nou tip de clatite. Iata in ce constau ele...

"Aluatul" - se prepara in mod clasic, utilizandu-se faina, oua, sare, zahar, arome, coaja de portocala rasa.
"Compozitia" cuprinde felii de portocale/mandarine, ciocolata si scortisoara.

Asa cum am zis, clatitele se fac clasic. In prima faza, se amesteca faina cu sarea, zaharul, oualele si coaja de portocala rasa.

Coca obtinuta se inmoaie treptat cu lapte (la temperatura camerei - asta ca sa nu faca acele cocoloase), pana cand devine pastoasa, dar grosuta. Se adauga apoi aromele (eu am pus esenta de rom).

Se lasa la rece pentru 15-20 min.

Inainte de a face clatitele se mai pune putin lapte, asta in cazul in care, in timpul in care a stat, aluatul nu s-a ingrosat prea mult. Si apoi se trece la prajit. A, pentru a nu ti se lipi clatilele, cel mai bine e sa iei tigaia si sa o pui pe foc. Dupa ce s-a incins bine, pui o lingurita si 1/2 de ulei in ea si lasi sa se incalzeasca bine. Abia apoi pui aluatul. Astfel nu ti se mai lipeste de tigaie prima clatita.

Pentru compozitie am folosit portocale. Verifica-le inainte ca sa nu te trezesti cu samburi. Daca au asa ceva, "opereaza-le" si scoate-i. :)

Mie imi plac clatitele aramii, asa ca nu le prajesc prea tare.

Topeste ciocolata. Pentru ca ai nevoie de o ciocolata mai moale, pune inainte, in bolul in care o topesti, putin lapte. Daca vrei, poti folosi Nutela sau alt tip de ciocolata de acest gen. Eu am preferat sa topesc ciocolata pentru ca-mi place foarte mult cea amaruie.

Dupa ce ai topit ciocolata, pune portocalele in ea si inveleste-le bine.
Pentru o aroma speciala, pune in clatita, peste ciocolata, putina scortisoara.

Ruleaza apoi clatitele si savureaza aceasta combinatie de arome si senzatii care te face sa mananci o astfel de clatita pe nerasuflate. Vei simti textura moale si pufoasa a clatitei, taria si gustul amarui al ciocolatei, toate impletindu-se cu siropul si aroma portocalei.

Pofta buna si Craciun fericit!

sâmbătă, 20 decembrie 2008

Cercei personalizati

La petrecerea de Craciun organizata de firma, am avut si un "moment" in care ne-am facut cadouri unii, altora. Am tras la sort un biletel si am nimerit-o chiar pe Mirela, stapana lui Attis, prietenul lui Athos. :)

Pe langa un alt cadou, m-am gandit sa-i fac o bucurie, si anume o pereche de cercei personalizati, exact cu Attis. I-am cerut cateva poze cu acesta si m-am apucat de treaba. Am luat pasta fimo, un pix cu vopsea aurie (pentru ca Attis este si el Labrador Auriu), doua inele metalice si o pereche de agatatori de cercei.

Am taiat din pasta fimo doua bucati egale.
Apoi le-am facut doua bilute si cu ajutorul unui "facalet/sucitor" improvizat, le-am intins ca pe niste foi de placinta.

Am luat cutia metalica de a o lumanare tip pastila si cu ajutorul ei am obtinut doua cercuri perfecte.

Dupa ce am retusat marginile, am luat pixul cu vopsea metalica si am inceput sa-l desenez pe Attis, exact asa cum arata el in poza.


Cu ajutorul unui obiect subtire si ascutit (ac, de exemplu), am facut o gaurica prin care urma sa introduc inelul metalic, dar aceasta dupa ce era gata coapta perechea de cercei. Coapta? Da, pentru ca pasta fimo este ca o plastilia (ea e un polimer) si nu se intareste decat daca sta mult timp la temperatura inalta. Asa ca pentru 15 min am "uitat" cercelusii in cuptor. Apoi a sosit momentul in care am pus inelul metalic de care am prins toarta de cercel.

Gata, Attis vrea la plimbare! :)

Timp total de lucru: 30 min.

marți, 16 decembrie 2008

Made in China

Nu cu mult timp in urma, am discutat pe blog cu Len (multumesc mult Len!) in legatura cu urechile de lemn, acele minunatii de ciupercute pe care chinezii le utilizeaza destul de frecvent in preparatele lor si care mie imi plac nespus de mult. Asa am aflat ca le pot cumpara si in Bucuresti. M-am mobilizat si am trecut la treaba, cumparand o punguta cu delicioasele legume.

Intr-o seara mi-am adunat toate ingredientele necesare si am facut un preparat a carui reteta am invatat-o de la Zilan, prietena mea chinezoaica. Daca va place mancarea chinezeasca, va recomand acum o reteta extrem de simplu de facut si foarte delicioasa si usoara. A, sa nu uit, mancarea chinezeasca autentica este total diferita fata de cea servita pe la noi prin restaurante. Nu este asa de uleioasa sau condimentata... Ce mai, exact pe gustul meu!

Urechile de lemn (Auricularia auricula-judae) sunt foarte populare in Asia. Ele pot fi mancate crude (mie imi plac si asa), oparite sau gatite. Am inteles, ce-i drept inca n-am incercat, ca daca pui urechi de lemn in supa, aceasta devine foarte apetisanta. Le mai poti presara prin salate, preparate gen tocanite sau sa le amesteci prin omleta. Sunt o sursa bogata de potasiu si magneziu. Cam asa arata:


Ciupercutele sunt uscate si foarte tari, asa ca necesita un "ritual" de inmuiere. La recomandarea lui Zilan, am pus un pumn de urechi de lemn intr-o oala cu apara rece, pret de o ora si ceva. Si pentru ca urechile de lemn absorb lichidul in care sunt gatite si iau gustul celorlalte ingrediente, am pus in apa respectiva si condimente (gen vegeta).

Dupa o ora, cam asa arata! hihihihi...

OK, trecem la reteta. Ea e simpla si as numi-o, legume chinezesti... cu ou! :)
Primul pas, facem o omleta clasica.

Amestecam si cateva condimente...




Dupa ce e gata (ea trebuie sa fie rumenit-aurie, sa nu o arzi) o rulezi ca pe o clatita si o tai feliute ca mai jos.

Intr-o tigaie unde pui putin ulei, calesti ceapa taiata solzisori, pui apoi orez fiert, morcovi taiati marunt, mazare si nelipsitul porumb! :D Pentru cele care se grabesc, merge si amestecul de legume congelate.

Dupa ce s-au calit legumele (cam 10 min), pui si omleta si urechile de lemn.

Se mai pune sare dupa gust si sos de soia si se serveste cald.

Pofta buna!