Manusi vesele si colorate

Gata! A sosit, cel putin aici, la noi, sezonul rece (ca iarna cica e de cateva luni) cand mainile noastre simt nevoia protectiei unor manusi. Si cum se gasesc peste tot manusi simple si colorate, m-am gandit ca pe unele dintre le sa le personalizez si in functie de restul vestimentatiei. Iata ce idei/propuneri am! 

Ingrediente:

- manusi;

- panglica normala si elastica;

- ac gros cu ureche lata;

- strasuri mici si mari (am gasit un nasture sub forma de stras);

- margelute;

- chef si inspiratie.

Un model simplu. Se ia panglica, se trece prin urechea acului si, la baza manusii, se insaileaza. Apoi se prinde intr-o frumoasa fundita sic. In 5 minute-i gata noua pereche de manusi!

Un alt model, mai princial... Se ia o bucata de panglica elastica (dimensiunea unui deget acoperit cu manusa) si se coase sub forma unui inel, intr-un cerc. La imbinarea celor doua capete se prinde si strasul cel mare/nasturele. Apoi se pune peste manusa. Desigur, se poate coase strasul direct pe manusa, nnumai ca sistemul acesta cu inel iti permite sa folosesti manusa si simpla. Plus ca poti pune inelul si pe alta manusa. 

Unu' pe fata, doua pe dos... Sau orice alt model, in cruciulite, liniute... orice iti place tie, poate fi cusut pe manusa ta.

Unghii colorate... Se manusa si i se taie degetele (cam o "falanga"). Apoi se surfileaza ficare deget in parte. Nu-i asa ca-i mai usor sa cumperi o pereche de manusi fara degete? Mdaaaa! Apoi, introduci pe dedesupt o alta pereche de manusi. Dublu avantaj: iti e mai cald si poti schimba culorile!

Joaca cu paietele, parafrazand un celebru roman... Numai ca de data asta, folosim paiete, nu margele de sticla si le coasem cat mai jucaus posibil.

Precum bulgarii de zpada, putem face si noi niste ciucurasi pe care sa-i prindem de manusa!

Hehehehe, ca sa-ti faci manusile acestea, rezerva-ti in pogram intre 5 si 40 de minute (in functie de model si complexitate)!

Clatite cu aroma de Craciun

Zile acestea, Sebi mi-a spus ca ii este tare pofta de niste clatite. Asa ca mi-am facut loc in program, printre sedintele de curatenie generala, si am preparat clatitele mult dorite de el. Numai ca, fiind in pragul Sarbatorilor si pentru ca mie Craciunul imi "miroase" a portocala si scortisoara (asta mi se trage de pe vremea comunistilor cand portocale mancam numai de Craciun), m-am decis, pe moment, sa inventez un nou tip de clatite. Iata in ce constau ele...

"Aluatul" - se prepara in mod clasic, utilizandu-se faina, oua, sare, zahar, arome, coaja de portocala rasa.

"Compozitia" cuprinde felii de portocale/mandarine, ciocolata si scortisoara.

Asa cum am zis, clatitele se fac clasic. In prima faza, se amesteca faina cu sarea, zaharul, oualele si coaja de portocala rasa.

Coca obtinuta se inmoaie treptat cu lapte (la temperatura camerei - asta ca sa nu faca acele cocoloase), pana cand devine pastoasa, dar grosuta. Se adauga apoi aromele (eu am pus esenta de rom).

Se lasa la rece pentru 15-20 min.

Inainte de a face clatitele se mai pune putin lapte, asta in cazul in care, in timpul in care a stat, aluatul nu s-a ingrosat prea mult. Si apoi se trece la prajit. A, pentru a nu ti se lipi clatilele, cel mai bine e sa iei tigaia si sa o pui pe foc. Dupa ce s-a incins bine, pui o lingurita si 1/2 de ulei in ea si lasi sa se incalzeasca bine. Abia apoi pui aluatul. Astfel nu ti se mai lipeste de tigaie prima clatita.

Pentru compozitie am folosit portocale. Verifica-le inainte ca sa nu te trezesti cu samburi. Daca au asa ceva, "opereaza-le" si scoate-i. :)

Mie imi plac clatitele aramii, asa ca nu le prajesc prea tare.

Topeste ciocolata. Pentru ca ai nevoie de o ciocolata mai moale, pune inainte, in bolul in care o topesti, putin lapte. Daca vrei, poti folosi Nutela sau alt tip de ciocolata de acest gen. Eu am preferat sa topesc ciocolata pentru ca-mi place foarte mult cea amaruie.

Dupa ce ai topit ciocolata, pune portocalele in ea si inveleste-le bine.

Pentru o aroma speciala, pune in clatita, peste ciocolata, putina scortisoara.

Ruleaza apoi clatitele si savureaza aceasta combinatie de arome si senzatii care te face sa mananci o astfel de clatita pe nerasuflate. Vei simti textura moale si pufoasa a clatitei, taria si gustul amarui al ciocolatei, toate impletindu-se cu siropul si aroma portocalei.

Pofta buna si Craciun fericit!

Cercei personalizati

La petrecerea de Craciun organizata de firma, am avut si un "moment" in care ne-am facut cadouri unii, altora. Am tras la sort un biletel si am nimerit-o chiar pe Mirela, stapana lui Attis, prietenul lui Athos. :)

Pe langa un alt cadou, m-am gandit sa-i fac o bucurie, si anume o pereche de cercei personalizati, exact cu Attis. I-am cerut cateva poze cu acesta si m-am apucat de treaba. Am luat pasta fimo, un pix cu vopsea aurie (pentru ca Attis este si el Labrador Auriu), doua inele metalice si o pereche de agatatori de cercei.

Am taiat din pasta fimo doua bucati egale.

Apoi le-am facut doua bilute si cu ajutorul unui "facalet/sucitor" improvizat, le-am intins ca pe niste foi de placinta.

Am luat cutia metalica de a o lumanare tip pastila si cu ajutorul ei am obtinut doua cercuri perfecte.

Dupa ce am retusat marginile, am luat pixul cu vopsea metalica si am inceput sa-l desenez pe Attis, exact asa cum arata el in poza.


Cu ajutorul unui obiect subtire si ascutit (ac, de exemplu), am facut o gaurica prin care urma sa introduc inelul metalic, dar aceasta dupa ce era gata coapta perechea de cercei. Coapta? Da, pentru ca pasta fimo este ca o plastilia (ea e un polimer) si nu se intareste decat daca sta mult timp la temperatura inalta. Asa ca pentru 15 min am "uitat" cercelusii in cuptor. Apoi a sosit momentul in care am pus inelul metalic de care am prins toarta de cercel.

Gata, Attis vrea la plimbare! :)

Timp total de lucru: 30 min.

Made in China

Nu cu mult timp in urma, am discutat pe blog cu Len (multumesc mult Len!) in legatura cu urechile de lemn, acele minunatii de ciupercute pe care chinezii le utilizeaza destul de frecvent in preparatele lor si care mie imi plac nespus de mult. Asa am aflat ca le pot cumpara si in Bucuresti. M-am mobilizat si am trecut la treaba, cumparand o punguta cu delicioasele legume.

Intr-o seara mi-am adunat toate ingredientele necesare si am facut un preparat a carui reteta am invatat-o de la Zilan, prietena mea chinezoaica. Daca va place mancarea chinezeasca, va recomand acum o reteta extrem de simplu de facut si foarte delicioasa si usoara. A, sa nu uit, mancarea chinezeasca autentica este total diferita fata de cea servita pe la noi prin restaurante. Nu este asa de uleioasa sau condimentata... Ce mai, exact pe gustul meu!

Urechile de lemn (Auricularia auricula-judae) sunt foarte populare in Asia. Ele pot fi mancate crude (mie imi plac si asa), oparite sau gatite. Am inteles, ce-i drept inca n-am incercat, ca daca pui urechi de lemn in supa, aceasta devine foarte apetisanta. Le mai poti presara prin salate, preparate gen tocanite sau sa le amesteci prin omleta. Sunt o sursa bogata de potasiu si magneziu. Cam asa arata:

Ciupercutele sunt uscate si foarte tari, asa ca necesita un "ritual" de inmuiere. La recomandarea lui Zilan, am pus un pumn de urechi de lemn intr-o oala cu apara rece, pret de o ora si ceva. Si pentru ca urechile de lemn absorb lichidul in care sunt gatite si iau gustul celorlalte ingrediente, am pus in apa respectiva si condimente (gen vegeta).

Dupa o ora, cam asa arata! hihihihi...

OK, trecem la reteta. Ea e simpla si as numi-o, legume chinezesti... cu ou! :)

Primul pas, facem o omleta clasica.

Amestecam si cateva condimente...

Dupa ce e gata (ea trebuie sa fie rumenit-aurie, sa nu o arzi) o rulezi ca pe o clatita si o tai feliute ca mai jos.

Intr-o tigaie unde pui putin ulei, calesti ceapa taiata solzisori, pui apoi orez fiert, morcovi taiati marunt, mazare si nelipsitul porumb! :D Pentru cele care se grabesc, merge si amestecul de legume congelate.

Dupa ce s-au calit legumele (cam 10 min), pui si omleta si urechile de lemn.

Se mai pune sare dupa gust si sos de soia si se serveste cald.

Pofta buna!

Curea brodata cu margele

Stiu, de data asta este ceva mai complicat. Practic, am avut o comanda care costa intr-o curea gen brau, brodata cu margele. Asa ca m-am pus serios pe treaba.

Am avut nevoie de:
- material gros gen stofa barbateasca;
- margele si paiete;
- un metru de panglica lata;
- dispozitiv de brodat.

Am luat materialul si am taiat o fasie dreptunghiulara. Inainte de asta, am luat dimensiunea de pe solduri si aceasta (plus inca 5 cm) au fost lungimea. Latimea, pe care o doream era de 10 cm, asa ca am taiat aproximativ 30 cm (o sa vedeti de ce!).

Pentru a nu se destrama, am surfilat tot dreptunghiul.

Am luat materialul si, cu ajutorul fierului de calcat, am marcat exact zona care reprezinta cureaua. Am pliat materialul in trei (pe lungime) si am calcat temeinic marginile. Apoi, cu ajutorul unui dispozitiv special de brodat pe care il poti achizitiona de la mercerie, am inceput sa brodez margele dupa un model imaginat de mine. Tu poti opta pentru un model special pe care sa-l trasezi cu creionul de creta pe material.

Dupa ce am terminat de brodat toata suprafata, am cusut marginile materialului exact cum este ilustrat mai jos. Am pliat materialul in trei, tocmai pentru a obtine o intaritura.

Am luat panglica si am taiat-o in doua parti egale. Am surfilat cate un capat (cel care urma sa se prinda de curea). Apoi l-am introdus in marginea curelei si am cusut-o temeinic. Celalalt capat al panglicii l-am taiat atent cu o foarfeca incalzita, "cauterizand" astfel panglica.

Gata. Mi-a luat o zi sa o fac... Dar a meritat pentru ca a placut la nebunie!

Paza si protectie

Intr-o zi, acum un an, am vazut la bratul Luminitei o traista tare simpatica, alba, care avea pe ea desenat un catel ca cel de sus. Pentru ca nu puteam sa-i confisc "sacosa", am decis sa-mi confectionez singura una, aproximativ identica. Asa ca am luat una bucata traista din dotare (in cazul meu una galben-crem), am dat o fuga pana la mercerie si am achizitionat cateva bobine cu ata colorata (negru, albastru, roz, verde si galben) si m-am apucat de treaba.

Primul pas: Cu creionul pe hartie, o papusa am desenat... Ups, hihihihi, asa cuna cantecelul... Eu m-am apucat sa creionez fix catelul de pe plasa Luminitei. Daca nu le aveti cu desenatul, va vand un secret: puteti lua un sablon, un desen, de pe o coala de hartie si o puneti in interiorul plasei. Apoi, cu putina atentie, copiati conturul. :)

Pasul doi: Cu putina rabdare, utilizand "pasul inapoi", sau oricare alt tip de cusatura, am insailat practic conturul pe care abia ce il facusem. Pentru a anima si mai mult catelusul, am cusut anumite zone cu alte culori.

Gata! Nu mi-a luat mai mult de 30 min ca sa am de acum incolo un paznic de nadejde. Ham-ham! :D

Un nou blog

Tot din categoria "Facut de mine", vine acum in fata voastra un nou blog, de data aceasta mai tehnic, tematic si nisat pe cei care sunt pasionati sau lucreaza in domeniul Resurselor Umane. Este un blog destinat materialelor informative, noutatilor din domeniu, exemplelor, modelor si sfaturilor practice. Este inca la inceput, insa doresc sa devina un reper pentru cei din HR.
Ca prim impact, aduc trei cursuri online gratuite pe care le poate face oricine doreste sa se perfectioneze.

Pentru mai multe detalii vizitati blogul HR!

Bostan umplut

Prima oara cand am mancat asa ceva s-a intamplat acum cativa ani. Mi-a placut tare mult asa ca, acum cand am pus mana pe un bostan, l-am si pus la "treaba". Ce-i drept, preparatul consumat de mine era "elaborat" in bostani mai mici, cat un punm de mari. Eu m-am adaptat la unul mai mare si... sanatos!

Ai devoie de oua, smantana, ceapa, sunca, salam, cascava, slana, porumb, ardei gras rosu. Desigur, poti improviza la greu si cu ce mai ai prin frigider, asta daca se potrivesc alimentele intre ele! :P

Toate ingredintele se maruntesc. Oul se bate cu smantana si cu condimente.

Se ia bostanul, se taie pe jumatate, se curata de seminte si se pune la fiert in apa cu condimente pret de 30 min. Ideea e sa se inmoaie si atunci cand bagi furculita in el sa fie fiert. Atentie, nu exagera cu fiertul pentru ca risti ca dovleacul sa se rupa si sa nu mai serveasca drept "cuib".

Dupa ce a fiert, il scoti pe o fafurie si incepi sa-l "decorezi" cu salamul, sunca, slana, ceapa, cascavalul etc.

Apoi torni si oul batut si presari rondele de ceapa.

Introduci totul la cuptor si mai lasi 30-40 min pana cand se coace totul. Din cand in cand mai intervi si amesteci compozitia ca sa te asiguri ca s-a copt tot oul.

Pe la jumatatea timpului de coacere pui porumbul si ardeiul gras la suprafata. Astfek, acestea se vor rumeni si vor da o patina aparte preparatului.

Pofta buna!